Chirurgia cosmetica a urechilor (OTOPLASTIA)
Urechile proeminente si decolate reprezinta una dintre cele mai frecvente probleme estetice ale urechilor, fiind intalnita la peste 5% din populatie. Pe langa aceasta diformitate (care imbraca o multitudine de expresii clinice), exista numeroase alte modificari ale aspectului urechilor ( ereditare, posttraumatice, tumorale), fiecare necesitand proceduri specifice de tratament chirurgical.
Otoplastia este operatia estetica de remodelare a urechilor, conferindu-le un aspect cat mai natural si o pozitie anatomica. In cazurile rare in care urechea externa este nedezvoltata (atrezie) sau cand este extrem de mica (microtia) se impune reconstructia auriculara.
Cum sunt alcatuite urechile ?
Urechile sunt organe de simt complexe, implicate atat in auz cat si in mentinerea echilibrului corpului. Partea externa a urechii este formata dintr-un schelet cartilaginos acoperit de piele, avand un relief complicat pe fata externa. Aceasta portiune vizibila a urechii este implicata in captarea sunetelor, dar are si un rol estetic important, intrucat anumite forme sau asimetrii auriculare sunt considerate neatractive.
Care este scopul operatiei ?
Otoplastia urmareste imbunatatirea formei si proportiilor urechilor, precum si a pozitiei acestora. Aceasta operatie nu are niciun efect advers asupra auzului. Ca si in cazul oricarei operatii estetice, este foarte important sa fie cunoscute schimbarile dorite de pacient, iar asteptarile acestuia sa fie in concordanta cu posibilitatile chirurgicale de modelare a urechilor.
Otoplastia estetica urmareste:
– micsorarea unghiului format de planul urechilor cu planul scalpului temporal (apropierea de cap a urechilor)
– modelarea antehelixului ( crearea curburii cartilajului din partea superioara a urechii)
– reducerea dimensiunilor conchai ( micsorarea depresiunii cartilaginoase din mijlocul urechii)
– micsorarea sau modelarea lobulului
Operatiile reconstructive urmaresc:
– corectarea anumitor malformatii congenitale
– corectarea unor deformari posttraumatice
– remodelarea urechilor dupa indepartarea unor formatiuni tumorale
Ce investigatii preoperatorii sunt necesare ?
Analize de sange
– de obicei sunt necesare doar investigatii de rutina, care sa ateste starea de sanatate a pacientului.
Investigatii imagistice in general nu sunt necesare
Detalii preoperatorii
In timpul consultatiei preoperatorii chirurgul:
– va evalua forma si dimensiunile urechilor in relatie cu celelalte elemente ale fetei si cu proportiile ideale.
– va evalua unghiul format de urechi cu planul capului, care ideal trebuie sa fie de maxim 350 .
– va observa eventualele asimetrii legate de dimensiuni, forma si pozitia urechilor
– va evalua conturul helixului precum si gradul de rulare al antehelixului. Una dintre cele mai commune diformitati este lipsa dezvoltarii antehelixului sau insuficienta incurbare a acestuia, in acest caz urechea parand mai mare si mai lateralizata.
– va evalua pozitia si dimensiunile conchai. O concha excesiv dezvoltata va determina lateralizarea urechii, chiar daca celelalte elemente ale urechii sunt normal dezvoltate.
– Va observa pozitia si dimensiunile lobulului, intrucat necorectarea unui lobul proeminent va compromite rezultatul postoperator, chiar daca toate celelalte diformitati ale urechilor sunt corect rezolvate chirurgical.
– va efectua fortografii si masuratori referitoare la dimensiunile actuale ale urechilor,
– va evalua starea de sanatate a pacientului si va obtine informatii legate de istoricul medical al acestuia. Nu in ultimul rand medicul va recomanda efectuarea unor investigatii preoperatorii (analize de sange) si va ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc),
– va recomanda renuntarea la fumat cu cel putin 2 saptamani inaintea operatiei.
Cu cat dismorfismul este mai accentuat, cu atat modificarile vor fi mai dramatice si mai evidente in urma operatiei.
Cand este indicata operatia ?
Otoplastia cu scop cosmetic este o operatie strict individualizata, si ca urmare nu se poate practica pentru a satisface dorintele altcuiva sau pentru a copia o imagine ideala.
Este indicata atunci cand:
– urechile sunt departate cu mai mult de 2 cm fata de planul capului sau unghiul format de planul urechilor cu planul scaplpului temporal este mai mare de 350.
– pacientul are varsta de peste 5 ani, varsta la care dimensiunile urechilor se apropie de cele de la varsta adulta.
– starea de sanatate este buna
– asteptarile pacientului sau ale familiei sunt realiste
Contraindicatiile:
– asteptarile nerealiste ale pacientului sau ale membrilor familiei
– varsata sub 5 ani
– pacientii care nu tolereaza ingrijirile postoperatorii si purtarea indelungata a unei banderole compresive
– copiii care refuza operatia, in ciuda faptului ca parintii doresc acest lucru
– pacienti avand predispozitie in formarea de cicatrici cheloide ( cicatrici dezvoltate in exces, vicioase)
Cum se desfasoara operatia ?
Otoplastia la copii se practica in general sub anestezie generala, dar este posibila si anestezia locala asociata cu sedare intravenoasa. La adult este suficienta doar anestezia locala. Operatia dureaza in medie 1-2 ore, dar se poate prelungi in functie de complexitatea modificarilor ce se impun.
Remodelarea pavilionului auricular presupune o incizie in spatele urechii, in santul retroauricular, asigurandu-se accesul la nivelul cartilajului. Fiecare anomalie cartilaginoasa beneficiaza de tratament specific. Pentru a diminua proiectia laterala excesiva a conchai, fie se micsoreaza aceasta prin indepartarea unui fragment cartilaginos, fie este apropiata de planul capului cu ajutorul unor fire de sutura. In cazul insuficientei dezvoltari a antehelixului, remodelarea acestuia presupune practicarea unor incizii si suturi la nivelul cartilajului pentru a crea incurbarea dorita. Protruzia lobulului poate fi corectata fie prin indepartarea excesului de piele, fie prin excizia unui fragment cartilaginos situat superior de lobul.
La finalul operatiei, dupa ce au fost obtinute modificarile dorite ale formei si pozitiei urechilor, se indeparteaza excesul de piele din spatele urechii si se cos inciziile.
In cazul diformitatilor usoare, operatia poate presupune practicarea unor microincizii de 1-2 mm, prin intermediul carora se plaseaza firele de sutura care remodeleaza cartilajul auricular.
Evolutia postoperatorie
Postoperator urechile vor fi acoperite de un bandaj compresiv, care are rol in mentinerea pozitiei pavilioanelor auriculare si in prevenirea sangerarii.
Otoplastia determina un disconfort mic sau moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita. Postoperator se impune o pozitie in decubit dorsal (pacientul intins pe spate), cu capul usor ridicat. Dupa operatie urechile pot fi umflate si usor vinetii, fenomene care dispar in aproximativ doua saptamani.
Firele vor fi indepartate la 7-10 zile dupa operatie iar banderola elastica va fi purtata 1-2 luni postoperator.
Expunerea cicatricelor la soare, purtarea ochelarilor si efortul fizic intens vor fi evitate 3 luni dupa operatie.
Care sunt complicatiile otoplastiei ?
Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invazive si includ in principal anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.
Complicatiile locale, precoce sunt reprezentate de:
– sangerarea sau formarea unui hematom pot impune reinterventie pentru hemostaza sau evacuarea colectiei de sange.
– infectia necesita drenajul colectiei purulente si administrarea de antibiotice
– corectia incompleta a diformitatilor se datoreaza in principal nerecunoasterii inainte de operatie a tuturor anomaliilor prezente
– corectarea doar a portiunii mijlocii a urechii, fara a se modela si portiunile superioara si inferioara confera pavilionului auricular un aspect inestetic, “in receptor de telefon”
– hipercorectia urechilor poate duce la alipirea prea pronuntata a acestora de cap, cu desfiintarea santului retroauricular
– desfacerea suturii (dehiscenta) apare datorita unei excizii prea agresive a excesului de piele.
Complicatiile locale tardive:
– formarea de cicatrici vicioase, hipertrofice sau cheloide
– reaparitia diformitatilor, datorita desprinderii firelor de sutura de pe cartilaj
Care sunt alternativele terapeutice ?
Tratamentul conservator nechirurgical este posibil la nou-nascuti. Daca diformitatile pavilioanelor auriculare sunt observate la scurt timp de la nastere, aplicarea unor benzi de leucoplast va impiedica departarea urechilor de cap, corectand pozitia acestora
